Cu siguranță, despre sushi a auzit oricine, chiar dacă nu toată lumea a și avut curiozitatea să consume aceste preparate atât de diferite de obișnuințele noastre culinare. Am prieteni care „nu au curaj” deoarece, zic ei, „nu-mi place peștele crud” și cu asta au încheiat discuția. Sau, mai rău, îmi spun că este „periculos” și că ei nu vor să se „intoxice”. Desigur, avem de-a face cu prejudecăți, majoritatea venite din partea unor persoane care nici măcar nu au gustat vreodată un rulou de sushi, dar care „știu” ele foarte bine despre ce e vorba. Asta îmi aduce în minte o anecdotă care circula pe internet conform căreia „cel mai bine știam ce e acela parenting când nu aveam copii”.
Iar toate acestea au o singură cauză: puținele informații despre ce este sushi-ul, ce ingrediente conține, cum se prepară, ce semnificații are, de neglijat fiind și implicațiile sale culturale.
Și eu am descoperit relativ târziu că-mi place sushi-ul, dar, de atunci, sunt fan convins. De aceea, am fost încântată să particip la unul dintre evenimentele de tip Master Class organizate în Brașov de Sushi Master (restaurant situat în Galeriile Carrefour, Calea București, nr 107 și deschis în februarie 2017, ca primă franciză din Europa a brandului Sushi Master).
Bucătarul rus Mansur Saimudin Gafurov (cu 6 ani experiență) ne-a fost îndrumător în această călătorie în lumea simțurilor: începând cu cel tactil (frământatul și întinsul orezului călduț pe banda de nori) până la cel olfactiv (aromele tari, întrepătrunse ale ingredientelor proaspete: somon, avocado, cremă de brânză, castraveți, ceapă verde…) și cel gustativ (cine poate să reziste fără să guste?), o călătorie ce ne-a oferit nouă, norocoșilor participanți, șansa să ne preparăm singuri ruloul Philadelphia Maki. Drept premiu, am învățat cum „se asamblează” noul rulou din meniul restaurantului – Double Master Crabs, Fuji – și ne-am delectat cu Double Philadelphia Somon & Ton și Rainbow vegan. Cu sos de soia și wasabi, desigur, iar pentru cunoscătorii artei de a consuma sushi, și bețișoare. A, și am plecat acasă cu propriile preparate!
Ingredientele ne așteptau cuminți
rezultatul final
bărcuțele pline cu sushi delicios, să te lingi pe degete
Și dacă v-am făcut poftă de sushi, în timp ce așteptați comanda de la Sushi Master, haideți să trecem împreună în revistă principalele ingrediente folosite la crearea acestei bijuterii culinare:
Orezul
Sushi-ul se prepară cu orez alb „sumeshi”, dulce, cu bob scurt, cunoscut ca „orez japonez” care se asezonează cu oțet de orez, zahăr, sare, alge kombu și vin de orez si mirin. Orezul se folosește răcit la temperatura camerei.
Este un orez diferit de cel pe care îl consumăm în mod obișnuit, cu o textură cremoasă, dar care nu trebuie spălat în exces, ci într-un mod specific. Alegerea și pregătirea orezului sunt pașii cei mai importanți în elaborarea sushi-ului. Orezul oferă gustul și textura ce fac din sushi un fel de mâncare de care te îndrăgostești cât ai zice pește!
Algele „nori”
În tipurile de sushi „makizushi” și „temaki” se folosește un fel de algă denumită „nori”, fiind, în mod tradițional, cultivată în Japonia. Se coace și se procesează sub formă de benzi, cu dimensiunile standard 18×21 cm. Această algă are un înalt conținut nutritiv. Conține proteine, minerale – în special iod, dar și vitamine – A, B1, B2, B6 și vitamina C. Ajută la prevenirea depunerii de colesterol pe vasele de sânge. Cu cât este mai închisă la culoare, cu atât este de o calitate mai bună.
Condimentele
SUSHI-ZU / oțet de orez căruia i se adaugă sare, zahăr și, uneori, sake sau mirin;
SHOYU / sos de soia japonez – este un condiment indispensabil; în funcție de modul cum fiecare este obișnuit să consume mâncarea în mod normal, i se poate părea că sosul de soia este foarte sărat sau mai puțin sărat. Este indicat, de asemenea, ca rolele cu orezul pe dinafară (uramaki) să fie introduse în soia cât mai puțin, orezul absorbind foarte repede sosul.
GARI / ghimbirul murat și tăiat în fâșii subțiri – se consumă între diferite tipuri de sushi pentru a curăța gura de orice fel de gust și a neutraliza PH-ul. De asemenea, ghimbirul este un antiseptic natural, facilitând digestia, întărind sistemul imunitar și protejând organismul de răceli.
WASABI – adevăratul „wasabi” se extrage din rădăcina de „wasabia japonica” și se cunoaște și sub numele de „namida” (în traducere „lacrimă”, din cauza gustului exagerat de picant). Wasabi echilibrează gustul sushi-ului, este bogat în vitamina C, stimulează producția de salivă și înlesnește digestia, având proprietăți antibacteriene. Totuși, în general, se folosește un amestec de wasabi și hrean;
MIRIN – vin de orez cu/fără alcool, se servește pentru a da o aromă specială orezului și implicit al preparatelor sushi;
SRIRACHA – un sos picant foarte popular în sud-estul Asiei, preparat dintr-un amestec de chilli, oțet, usturoi, zahăr și sare. Se regăsește la baza unei multitudini de alte sosuri sau maioneze picante.
Tipuri de umplutură
PEȘTE – peștele folosit la prepararea sushi-ului trebuie să fie proaspăt și de cea mai bună calitate. Acesta trebuie să miroasă curat, să aibă culori vii și să fie lipsit de paraziți. Peștele de apă sărată se poate consuma și crud, cel de apă dulce – doar gătit. Cel mai des se folosesc tonul (în special partea slabă numită „maguro”), somonul („sake”), stavridul negru („hamachi”), macroul („saba”), anghila („unagi”) – doar gătită;
FRUCTE DE MARE – sepie („ika”), caracatiță („tako”), crevete („ebi”), diferite tipuri de scoici („akagai”). Stridiile nu se folosesc în sushi din cauză că gustul lor nu se combină bine cu orezul;
OU – oul de găină se folosește la prepararea unei omlete foarte fine – „tamagoyaki” folosită, la rândul ei, la definitivarea unor tipuri de nigiri sau maki;
ICRE – sunt un element de bază al gastronomiei japoneze. Se folosesc proaspete, atât în interiorul, cât și la exteriorul rulourilor de sushi. Cele mai utilizate sunt icrele de somon (sunt de două tipuri, „ikura” – mari, portocalii ale somonului roz și „sujiko” – icrele somonului roșu, mai mici și mai închise la culoare), icrele peștelui zburător („tobiko”), icre sărate de cod („tarako”), icre de hering („kazunoko”) sau de capelin („masago”);
VEGETALE – la prepararea rulourilor de sushi se pot folosi tot felul de legume și verdețuri, inclusiv brânzeturi sau tofu. Există multe tipuri de sushi vegetal, la baza cărora stau ingrediente precum ardeiul kapia, morcovul, castravetele, ridichea japoneză, usturoiul, rucola, ciupercile shiitake, ceapa, lămâia. De asemenea, se folosește și avocado.
Alte ingrediente care conferă un gust aparte sushi-ului sunt: susanul negru și alb, surimi, alagele wakame, alge hijiko, germenii.
…și lista este deschisă.
Pentru comenzi și mai multe detalii delicioase, click aici.
