Telekom sau „Share-uieste vs shareuiesti”
Limba romana se imbogateste pe zi ce trece, in primul rand datorita reclamelor. Si mai ales cu ajutorul sfantului FaceBook, ale carui hotare se intind peste toate sinapsele advertiserilor romani. Asa se face ca inspiratii creatori ai lui „share-uieste” de la Cosmote continua sa faca istorie si la Telekom-ul siclamiu (care m-a lasat fara Internet prin tehnologia CDMA de curand, in ciuda faptului ca am urmat obedient instructiunile primite prin posta: am sunat si m-am conversat cu o domnita cu evidente probleme de exprimare si intelegere; totul in situatia in care cablul care trece prin fata casei nu poate fi deranjat pentru a-mi oferi Internet pentru ca e nevoie de multe aprobari si, na, ne e lene sa muncim – dar asta e alta istorie urata). Astfel, se face un pas inainte: „share-uieste” devine „sharuiestefericit.ro” cu o acoperire uriasa prin toate canalele comunicarii: si in on-line, si pe pereti, si pe panouri, si la TV, si prin ziare si reviste si cam peste tot unde pe indraznesti sa-ti arunci ochii.
In acest caz, eu va sugerez o sponsorizare „mica” pe la Academia Romana sa se introduca in dictionar mai repede acest cuvant, cu ambele variante, cu si fara liniuta, ca sa nu riscam cumva sa auzim de pe la intelectuali apostrofari de genul „ma-ta si share-uieste se scrie cu cratima, ba”.
da…share-uim, share-uim, dar să o știm și noi!
Numai că nu-mi iese din cap că reclamele sunt fake-uri, deși pretind că sunt cool.
😀
Asa au devenit in ultimul timp. Se investeste mai mult in imagine decat in produs, pe principiul „reclama e sufletul comertului si comertul…”
Da. Cu tot CU CUvintele originale…
haha…
😀
Engleza noastra cea de toate zilele, aceasca duduie cu pretentii balcanice,
Englezo-romana…
Rom-engleză de baltă… Balta e de creieri lichefiaţi şi toată lumea „aplică pentru” share[-]urirea piscinei! 😛 😀 Fiindcă e cool! 😛
Nu m-ar mira sa regasim in curand in dictionar toate romenglezismele 🙂
Unele sunt deja acolo: job, hacker, feedback; locaţie a căpătat şi sensul de un loc anume; şamd.
Se poate spune că limba evoluează din greşeală în greşeală, din barbarism îi barbarism.
Tot aşa ne-am umplut şi de franţuzisme, cu deosebirea că românii de-atunci s-au ostenit să le schimbe în spiritul limbii noastre, le-au scris aşa cum se pronunţă. Noi nu facem nici măcar atât.
Mi-at plăcea să mă reîncarnez peste vreo 2 -3 sute de ani, cu amintirile din viaţa asta intacte, ca să pot compara româna de atunci cu cea de acum. (Sau să pot face o incursiune în viitor.) Presupunând că România va continua să existe… 😛
Cred ca ar fi aceeasi situatie cu a unui roman de la 1800 care ne-ar vizita azi. Nu ar mai intelege nici jumatate. Insa limba este un organism viu, pacat ca se schimba imprumutand fara discernamant cuvinte din limbile „la moda”…
[…] Reclama noastra cea de toate zilele (18) […]
[…] mentionat intr-o alta postare o problema pe care am primit-o in loc de plugusor la inceput de an si care inca nu si-a gasit […]