Din nou, s-au adunat câteva reclame vesele din minunata lume a marketingului românesc, așa că intru direct în subiect:
În urmă cu ceva timp, am vorbit (în episodul 21) și despre deja celebrul slogan al unei firme funerare din Brașov – „Vrei, nu vrei, tot la noi ajungi”. Ei, iată că acum s-a confirmat celebritatea sus-numitului slogan (asta dacă chiar mai era nevoie) căci a ajuns să fie parafrazat. Tot în Brașov. De o firmă aflată la nici un kilometru distanță. Care nu e de pompe funebre, ci de… fast food! Minunat, nu? Deci „Vrei, nu vrei, tot la noi ajungi” a devenit „Vrei, nu vrei, tot la noi… mănânci”. Acum nici nu știi nu ajungi fără să vrei, la mâncare sau la culcare (aia definitivă, se înțelege)!
PS: ar fi o explicație. Bine, două: fie e vorba de aceeași firmă care și-a extins businessul și și-a păstrat „amprenta”, fie e vorba de aceeași firmă de marketing rămasă în pană de idei care s-a gândit să recicleze ceva proiecte mai vechi, dar de data asta au scris corect și nu au mai halit virgulele!


Bun, mergem mai departe, dar nu foarte departe, căci rămânem tot în oraș, acolo unde, din loc loc, ne întâlnim cu doamna Sharon Stone în faimoasa ipostază din la fel de faimosul său film „Basic Instinct” ca reclamă la… epilare definitivă! Hai că v-ați prins, știți scena, da? Și în caz că nu v-ați prins, reclama ne dă mură-n gură, pă englezește: „Not Hairy anymore”, capisci?

De la „cu păr sau fără par”, ajungem direct la avertizările de care are nevoie omul de pe la noi când într-un club sportiv. Printre altele: „Nu umblăm la bustul gol” și „Nu vorbim porcos”. Nu, se pare că nu se subînțelege, în concluzie, nu mai am comentarii, altă întrebare!

Că tot e azi, când scriu, a doua zi de Paște, ce reclamă mai potrivită decât aceasta cu scurgerile de urină ce nu ne vor mai deranja – Uraaa! – urmate, ca nuca în perete, de o concluzie spirituală de sezon: „Există mântuire” Aleluia! Și eu care credeam că există absorbante… mea culpa, m-am păcălit!

Continuăm cu una furată din trafic. Cică să ascult „ursul” din mine. Băi, nene, nu știu cum să-ți spun, da’ io n-am urs în mine. L-am căutat degeaba, că chiar am vrut să-l ascult și, ghinion, nu-i! Am găsit, în schimb, altceva: drob, salată de boeuf, ouă roșii, cozonac. Să le ascult p-astea? Se pune? Merge și așa? Numa’ntreb!

Și, așa cum v-am obișnuit, la final avem și un bonus. Nostalgic, de data asta. Poza este reală și extrem de recentă, chiar dacă deloc… actuală!
