Te consideri o persoana buna, cu un suflet generos, incapabil nu doar sa nu faca rau cuiva, ci sa nu-i faca un bine. Practic, traiesti pentru a-i multumi pe ceilalti, in slujba bunului loc plac. Si mai consideri ca aceasta este o virtute. Imi pare rau sa-ti spun, dar te inseli. Este o diferenta subtila in a-i ajuta pe ceilalti (mai ales atunci cand au cu adevarat nevoie de acest ajutor, fie ca il cer sau nu) si incercarea de a le face mereu pe plac, chiar si cand este vorba de lucruri care te privesc direct si exclusiv.

In primul rand, iti ia foarte mult timp. De exemplu, daca nu esti capabil sa spui „nu” nimanui, indiferent de cat de ridicola, stupida sau inutila este cererea sa, doar pentru a nu-l supara, in realitate esti capabil sa spui un „nu” foarte hotarat lucrurilor pe care le-ai putea face pentru a-ti multumi propria persoana. Si aici nu este vorba catusi de putin de egoism, ci de o necesara iubire de sine, fara de care nu-ti poti iubi nici aproapele, corect? Atunci cand proiectezi numai in exterior nevoia de a fi pe placul cuiva, uiti sa-i faci pe plac singurei persoane pentru care, de fapt, te-ai nascut: tu insuti (insati). Si asta si din cauze strict obiective: timpul, care ni se ofera in cantitati limitate. Mai mult, daca de fiecare data, inainte de a spune ceva sau de a lua o decizie te gandesti nu la cum ar fi mai bine din punctul tau de vedere, conform scarii tale de valori si judecatii tale, ci la cum şi ce ar vrea ceilalti sa zici si sa faci, atunci, e clar, ne intoarcem la aceeasi problema. Oricum, este evident ca, indiferent ce ai face, niciodata nu iti vei atinge acest obiectiv de a-i multumi pe toti.

Daca eziti sa ceri ajutorul, daca iti incalci principiile si valorile si nu pui o limita in ceea ce alte persoane isi pot permite cu tine, atunci situatia este grava. Te-ai abandonat pentru a te dedica unei cauze pierdute. Daca ai observat ca ai unul sau mai multe dintre simptomele enuntate mai sus, atunci este cazul sa faci un prim pas spre revenirea la normal si sa convoci urgent o sedinta cu tine si constiinta ta in care sa analizezi cauzele acestui comportament si asteptarile pe care le ai in urma sa (de unele poate nici nu esti constient pe deplin). O astfel de analiza te va ajuta, cu siguranta, sa intelegi cat esti de departe tine, de propria persoana, de opiniile, principiile si nevoile tale reale carora, daca tu nu le dai atentie, atunci, cu siguranta, nimeni nu o va face.

Al doilea pas consta in punctarea unei concluzii si identificarea comportamentelor concrete care iti dauneaza si pe care, pana acum, nu ai avut puterea sa le anulezi. Si ultimul pas consta, evident, in aplicarea concluziilor in rutina zilnica, astfel incat sa le faci pe plac celorlalti sa nu mai reprezinte o prioritate pentru tine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here