Cele 7 seminţe de măr
Aruncate de pendulele
Celor 7 ceasuri, fără limbi.

Pe-acolo timpul avea trecere liberă.
Era de 7 ori mai frumos decât acum
şi treptele mărunte
se chinuiau
să-şi ridice fruntea
din pulbere.
De 7 ori au înconjurat
copiii poarta
şi 7 izvoare ne reîntregesc
7 eroi se nasc pentru câte 7 popoare
de câte 7 ori
şi lumea se clădește
în 7 crâmpeie de lumină,
de 7 ori sămânţă…

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentrătăcitorului…
Articolul următorîncepuse

2 COMENTARII

  1. candva m-am ascuns dupa cuvinte, ca apoi sa fug de ele… tu nu te irosi, meriti mult mai mult, profita de fiecare clipa pe care o traiesti si, din cand in cand, rezarva-ti putin timp si pentru tine…

  2. Cred ca tine de acel firesc, care doar din credinta, Iubire 😛 si darurile adevarate se manifesta. Din ce oferi, din asta primesti mai mult. Iar Cristina ofera mult frumos, suflet si o intelegere a lucrurilor dincolo de aparente. E multa metafora; e alcatuire subtila care „s-a pomenit” deodata pe pamant, moment din care nu-si mai apartine. Ma intreb daca nu cumva asta ar trebui sa ne fie sensul, chiar sau tocmai pentru propria implinire. Cea adevarata 🙂

    Exact asta imi vine in minte acum, in timp ce scriu:
    “Toate darurile inchise in destinul nostru sunt ingradite cu suferinte si numai la atatea daruri ajungem, prin cata suferinta putem razbi cu bucurie.” (Parintele Arsenie Boca)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here