Simfonie amară
De tunete,
Sunete scurse
Dizgraţios
De firesc
Spre urechi confuze.
Se amestecă
Idei din afară
În cântec
Şi în fiinţa-ascultătoare.
Neînţelegerea preţioasă
O strângem la piept
Şi-n vâltoare
De zgomote
Tronează mãreţ
Imagine veche
De orgoliu
Patern,
Părinte de suflet
Al notelor
Să naşti prin
Sfâşiere
Un cuvânt, un acord
Prin durerea gândului
Rătăcit fără liman
În labirintul pasiunii,
Naşti.
Şi buzele-ar trebui
Pecetea lor
Pe veci să n-o
Întineze…
Misto