Toleranţa este una dintre valorile absolut necesare unei societăţi civilizate, fără îndoială. Totuşi, atunci când ajungem la o anumită maturitate (ca să nu zic „vârstă”), gradul de toleranţă suferă alterări majore. Şi nu luaţi asta ca pe ceva negativ, dimpotrivă.

Şi eu – deşi nu aş fi crezut în tinereţe – sunt azi adepta acestui, hai să-i spunem, concept, şi asta pentru că am ajuns la nuanţe. Toleranţa – generic vorbind – este importantă, însă… nu profesată în mod indiscriminat. De aceea, acum afirm că sunt adepta toleranţei zero faţă de o lungă listă de atitudini şi comportamente (atenţie, nu persoane!).

Aşadar, toleranţă zero pentru atitudinea „superioară” (în fapt, batjocoritoare) a celor aflaţi în culpă în orice fel de problemă!

Toleranţă zero faţă de hoţie, minciună, laşitate, ticăloşie şi ipocrizie!

Toleranţă zero faţă de parvenitism şi snobism, faţă trufia nemărginită a celor de bani gata!

Toleranţă zero faţă de tupeul dispreţuitor al analfabeţilor care „s-au ajuns” prin metode prea puţin ortodoxe.

Toleranţă zero faţă de manipulare şi prefăcătorie!

Toleranţă zero faţă de scopurile şi interesele strict materiale, meschine şi mizere ale oamenilor din viaţa noastră.

Citește continuarea aici.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentNu judeca, dar nu fi orb!
Articolul următorLina

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here