Încep prin a mărturisi că sunt o profană a genului Science Fiction. L-am ocolit mereu, nefiind atrasă de invenţii, din punctul meu de vedere, groteşti, inutile şi, uneori, îngrozitoare. Nici aventurile spaţiale, nici roboţii şi nici luptele intergalactice nu m-au atras niciodată. Şi, recunosc, m-am oprit la acest clişeu, presupunând că doar la asta se reduce SF-ul. Da, ştiu, nu aveam dreaptate. A fost mult până când am început să citesc o carte aparținând acestui gen în care, culmea, nu erau nici extratereştrii şi nici alte galaxii implicate în intrigă. Şi m-a atras.

Tentoria” este romanul care m-a făcut să-mi reconsider părerea şi asta pentru că am înţeles că SF nu înseamnă doar o imaginaţie prea bogată, ci şi încercarea de a oferi posibile răspunsuri la marile întrebări ale omenirii şi, implicit, ale fiecăruia dintre noi. Lumile paralele create de acest gen literar mi s-au revelat, astfel, că fiind posibile şi încărcate de semnificaţii. Iar în „Tentoria” se prezintă o astfel de lume, un viitor al Terrei deloc îmbucurător, rezultat al „evoluţiei” accelerate pe care o trăim în prezent.

Acţiunea cărţii este trepidantă, personajele aparţin unor planurilor temporale diferite şi se înfruntă în fiecare dintre acestea. Practic, asistăm la eternă lupta dintre bine şi rău, însă într-un context, inedit, complex, care provoacă logica şi stârnește curiozitatea.

Întâmplările se derulează de-a lungul mai multor sute de ani şi, deşi conflictele armate nu lipsesc, acestea nu constituie esenţa cărţii. Sunt, mai degrabă, un mijloc prin care autorul Sorin Banu, aflat la debut cu acest roman, ilustrează conflictul spiritual în care omenirea se găseşte într-un punct culminant al devenirii sale, cel puţin din punct de vedere tehnologic. Propriile invenţii se întorc împotriva sa, iar oamenii cu greu înţeleg că trebuie să fie uniţi pentru a lua atitudine, cu greu acceptă că un altfel de viitor este posibil, cu condiţia să „uite” o mare parte din prezentul care duce omenirea la autodistrugere.

Pe parcursul cărţii, de multe ori cititorul va fi tentat să o lase din mână pentru câteva minute pentru a se gândi şi a înţelege mai bine firul epic. Lectura este uşoară la o prima vedere, însă te obligă să fii atent nu numai la aventurile personajelor, ci şi la motivaţiile lor, la devenirea acestora şi, nu în ultimul rând, la iubirea care se poate naşte în orice împrejurare, oricât de potrivnică. De fapt, această reprezintă, în ultimă instanţă, salvarea omenirii. În ciuda multiplelor diferenţe dintre personajele principale, Cole şi Claire, iubirea, dar şi năzuinţele comune se dovedesc a fi indestructibile, chiar dacă, aparent, pare imposibil.

Cheia de lectură se află spre finalul cărţii, însă nu am de gând să vă dezvălui nimic nici acum, aşa cum nu am făcut-o deloc în aceste rânduri, tocmai pentru a vă lăsă întreagă plăcerea de a savura un roman fantastic, la propriu şi la figurat.

Iar după ce veţi fi devorat cele peste 300 de pagini ale „Tentoriei”, veţi rămâne, cu siguranţă, cu dorinţa de a şti ce s-a întâmplat mai departe cu personajele, dar şi cu lupta lor… Dar pentru asta autorul promite să revină cu un al doilea volum.

Titlu: Tentoria
Autor: Sorin Banu
Gen: SF
Titlul original: 13x20cm brosat
Pagini: 346

Cartea poate fi cumpărată de aici.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here