“Ce rămâne dintr-o femeie, chiar și din cea mai frumoasă din lume, când e în întuneric, dacă e posibil, dezbrăcată, fără bijuterii și make-up? Rămâne doar parfumul și farmecul vocii ei.” Jean Paul Guerlain

Parfumul decodifică secrete și sfâșie măști, preferințele pentru anumite intensități și întrepătrunderi de esențe reprezentând amprenta stilistică a fiecăruia. În contact cu pielea, acesta emană arome distincte devenind un fel de semnătura volatilă, dar persistentă. Persistentă până la obsesie uneori în memoria olfactivă și emoțională.

La polul opus, atunci când parfumul este unul strident, ieftin și purtat în cantități copleșitoare, oamenii din spatele său își autodenunță defectele, suferințele și gusturile modeste, mărturisind lipsa de cultură olfactivă. De aceea, alegerea unui parfum ne trădează până în profunzimi, dar, în același timp, țese pentru noi rețele de interacțiuni umane, aparent inexplicabile, bazate pe simpatii (sau antipatii) spontane pe care nu știm să le motivăm rațional. Parfumul este o stare de spirit de care poate depinde inspirația unui moment, a unei nopți sau a unei vieți întregi.

Căutând acea combinație complicată de fragranţe care să-mi ofere un filtru de eleganță și pasiune prin care să simt și să gust întâmplările cotidiene, extraordinare sau nu, m-am lăsat purtată de senzații, majoritatea străine, până când am descoperit-o pe cea care mă poate însoți firesc, precum zâmbetul sau lacrima. Eu sunt o femeie a secolului XXI. Ca mine, mii de femei, din trecut sau contemporane, au căutat parfumul în care să se regăsească. Poate un parfum unic, creat special pentru fiecare dintre ele. Așa cum Pierre-François-Pascal, fondatorul celebrei Case Guerlain, crea acum mai bine de un secol o combinație irepetabilă de efluvii pentru nimeni altul decât Balzac, cu intenția de a-i stârni inspirația în scrierea romanului său ”César Birotteau”.

Sub deviza ”Gloria este efemeră, doar renumele dăinuie” (La gloire est éphémère, seule la renommée dure), medicul chimist, vizionarul, inventatorul, partizanul calității și al simplității aplicate cu minuțiozitate, Pierre-François-Pascal deschidea în 1828, la Paris, o parfumerie aparte.

Se spune că, iniţial, distribuitorii parizieni au ezitat, arătându-se neîncrezători în potenţialul parfumurilor Guerlain, ca şi când acestea nu ar fi avut niciun fel de valoare, astfel că Pierre-François-Pascal şi-a jurat că le va distribui doar el însuşi în capitală. Ceea ce a şi făcut. Familia Guerlain a urmat acest principiu până în 1999.

Însă, în scurt timp, inovația și calitatea fragranţelor atrag protipendada societății franceze, devenind în scurt timp loc de întâlnire al acesteia și simbol al rafinamentului și al eleganței. În acest prim magazin, Guerlain oferea și creațiile sale de pionier în lumea cosmeticii: săpunuri parfumate cu esențe naturale, farduri, balsamuri (”Fleurs d’Amandes à la Sultane”), creme (”Camphora”), rujuri (”Ne m’oubliez pas”).

Istoria brandului Guerlain este o călătorie fascinantă de aproape două secole, timp în care a cucerit întreaga lume prin creațiile sale puternic senzuale, îndrăznețe, unice din industria parfumului și a cosmeticelor. Afacerea modestă de la începuturi s-a transformat într-un model pentru toți furnizorii de produse de frumusețe, datorită păstrării valorilor tradiționale – loialitate față de clienți, personalizarea și continua perfecționare. Iar datorită talentului și intuiției lui Pierre-François-Pascal în crearea „Apei de colonie Imperială” în 1853, inspirată de Împărăteasa Eugenia de Montijo (soția lui Napoleon al III-lea), Guerlain devine Parfumier Furnizor Oficial al Majestății Sale Împărăteasa Eugenia a Franței și, ulterior, Furnizor al tuturor Curților Regale europene, cea mai mare distincție posibilă a vremii, ceea ce îi permite să-și internaţionalizeze de timpuriu parfumurile spectaculoase, creând o piață a luxului, ridicat la nivel de artă, fără precedent.

Citește continuarea pe aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here