Totul e din vina ta!

S-a ars becul? Schimbă-l, că e vina ta. Cum, nu când ai vrut să-l aprinzi tu s-a ars? Păi, și ce dacă…? Dacă tu cumpărai becuri de o calitate mai bună, acum nu se mai ardea. Deci, e vina ta.

Copilul a căzut și s-a murdărit? S-a și lovit puțin și plânge? Nu ți-am spus eu? E vina ta, dragă. Că-l tot cocoloșești și plânge din orice! Că nu l-ai învățat să meargă cum trebuie, să caște ochii. Vezi ce are, fă-l să tacă, că mă doare capul. Tot din vina ta. Și maica-mea, iar m-a chemat să-i sap curtea. Păi, eu sunt om de săpat? Vezi, dacă nu îi băgai tu ideile alea în cap că m-am făcut bărbat de casă și ce alte prostii i-oi mai fi zis, acum mă lăsa în pace. Deci… e vina ta.

E vina ta și că, dacă plouă, e frig și umezeală, e vina ta și că, dacă e soare, e prea cald, e vina ta că mă zdruncini cu mașina, ce dai prin toate gropile? Nu le-oi fi făcut tu, dar ocolește-le. Pe șoseaua de centură, dacă nu ai pe unde, prin altă parte… Și la televizor, numai porcării, emisiuni de tot… e vina ta că ai vrut cablu, acum fă-i educație copilului, ce să vadă, că banii se câștigă făcând fundul mare și gura pungă prin canapelele emisiunilor de spart semințe?

Cum, meciurile mele? Păi eu ies în oraș și le văd. Tu, cu filmele tale… nu te uiți că nu ai timp? Păi cum să ai timp, dacă nu ești în stare să te organizezi, nu faci nimic când vii de la serviciu, ești înceată rău. Și facturile… ce tot consumi atâta apă? Uite ce facturi uriașe avem și la apă, și la gaz. Trebuie să speli? Păi, spăla, nu te las eu?… dar fără atâta risipă. Etc, etc…

Citește continuarea aici.