Mi-aduc aminte că ai cochetat cu matematica cândva, dar asta nu justifică relația pe care o ai acum cu cifrele. Știu că te poți baza pe ele, că sunt exacte, stabile – adevărate puncte de reper într-o lume relativă – și, culmea, nu se răzgândesc niciodată. Până la urmă, „1+1” are același rezultat fie că ești fericită, fie că furia îți otrăvește simțurile, fie că nu mai vrei și nu te mai interesează nimic.
Numai că cifrele se cam joacă cu viața. Cu viața ta, mai exact. Și știi de ce? Pentru că am descoperit că pot fi și trădătoare și ticăloase… da, da, exact așa cum auzi. Fii atentă, un bărbat, când se uită prima dată la tine, ce vede? Îți spun eu: cifre. Nu mă crezi? Adică nu te „evaluează” el în cifre? Greutate (hmm… cam multe), mărimea bustului (mereu insuficient), vârstă (nu tot timpul greu de ghicit) și bani (singurii care, în număr suficient, pot face ca restul cifrelor să-și piardă importanţa din perspectiva despre care vorbesc). Plus: diplome (ai masterul?), joburi (şi spune, directoare de departament?) sau limbi străine (eu sunt un intelectual şi-mi plac, evident, femeile deştepte)… Cifre și iar cifre, a căror fecundă combinație, corectă matematic, te re-creează. Tu încetezi să mai exiști, în timp ce clona aceasta falsă, deși alcătuită din date reale, îți ia locul și, pe deasupra, nici nu performează.
Pornind de aici și propria-ți perspectivă se deformează pentru a plăti tribut cifrelor. Iar asta este marea ta greșeală.
Citește continuarea aici.
foarte interesanta abordarea ta numerica….zi faina
😉 ms la fel!
Io-s mai nepriceput la cifre și mă uit la litere. X, XL, XXX, LLL… 😉
:)))))))))))) tot aia e 🙂
😉 chiar asa ?
😛
Când se uită prima dată la o femeie, un bărbat nu stă prea bine cu matematica. Chiar și atunci când mai e capabil de judecată, aprecierile sunt foarte aproximative. Crezi că face diferența, de exemplu, între 80 și 90 de kile? Ori între 55 și 65? Ce spui aici nu e la prima vedere, ci la a doua sau a treia.
atunci la a doua sau la a treia….