Zorii îmi adaugă o zi în plus. Eu o scad. Vreau să ajung la echilibru, pentru că şi în cele mai dramatice împrejurări ale vieţii – sociale sau private, nu mă pot abţine să nu mă dedublez şi să nu asist la spectacolul propriilor mele trăiri, actriţă şi critic, totodată. Actriţa îşi joacă rolul serios, cu dedicaţie, cu preocupare nemimată, condimentat cu stres, atât cât societatea să plescăie mulţumită de performanţa sa. Însă criticul din mine, Doamne, criticul râde înfundat, văzând-o pe actriţă aşa cum e ea, de fapt, prea neastâmpărată, prea cu chef să arunce toate hârtiile în aer şi să pornească în călătorii aievea, nu doar imaginare, întoarsă spre esenţa dorinţelor sale. Şi continuă să pufnească fără jenă, vădit nemulţumit din motive pe care nu le va mai tăinui prea multă vreme…
Aşa că, la un moment dat, când tensiunea piesei tinde să crape pe la cusături, criticul întrerupe nepoliticos spectacolul, aproape strigând: „Fals, draga mea. Nu ai suflu, nu ai energie, nu străluceşti şi asta este o vină pe care ştiu că nu ţi-o poţi ierta. Degeaba te crezi tânără, degeaba sufetul tău abia dacă iese (sau intră) în adolescenţă, că nu se simte! Strălucirea care ar trebui să vină din interior, nu vine! Nu se reflectă pe chipul tău. Am văzut riduri şi m-am izbit de opacitatea pomeţilor.”
V-am spus, criticul nu poate fi ipocrit. Dincolo de sublimul consideraţiilor spirituale relativ la întoarcerea pe dos a fiinţei pentru a străluci cu preaplinul interior, adevărul e altul. La îndemnână, iubit, căutat şi exploatat, deşi adesea nemărturisit. Pentru că nici nu are nevoie. Se mărturiseşte pe sine, se simte, se trăieşte şi se contopeşte cu lumina pe care o îmbrăţişează.
Actriţa scurtează timpul de meditaţie după întâlnirea intimă cu propria sa reflecţie. Sufletul nu o avea el vârstă, chiar dacă este obligat să păşească pe trepetele maturizării, însă pielea, indestructibil contopită cu cine eşti – şi, mai cu seamă, tenul – cu siguranţă, au vârstă. Mai ales dacă le ignori.
Citește continuarea aici.
Eu nu-mi iert ezitările. În rest, D-zeu cu mila! :)))
😉
Păi şi ce? Doamnele ne iartă micile, dar micile ieşiri la bere cu băieţii?
Nu contează de loc fotbalul de dinainte şi faptul că suntem deshidrataţi!
Daca doamnele stralucesc si arata perfect, poate mai aveti o sansa… dar asta se plateste in cosmetice de lux; cum ar fi Guerlain 🙂