miercuri, aprilie 25, 2018

Momentul zero al durerii

Trebuie s-o spun. Când a murit tata, nu am simţit că am rămas orfană de unul dintre părinţi, ci că, brusc, m-am transformat într-o persoană cu handicap. Moartea m-a rupt şi-n loc nu a...

Curaj, draga mea!

Nu am mai văzut-o de 30 de ani (nu, nu este nicio exagerare). Şi nici nu am ţinut legătura în tot acest timp. Dar, cândva, ea era cea mai bună prietenă. Mereu cu un...

Un rahat „siclamiu”

(prima parte - din patru) Am mentionat intr-o alta postare o problema pe care am primit-o in loc de plugusor la inceput de an si care inca nu si-a gasit rezolvarea. De aceea, ma simt...

Nu judeca, dar nu fi orb!

Evit să judec oamenii. Nu numai după aparenţe, ci şi după fapte. Nu poţi niciodată înţelege complet raţiunile din cauza cărora cineva are o anumită reacţie/atitudine. Nu zic că ar fi (mereu) scuzabile, zic...

Femeia tuturor divorţurilor

Prima dată s-a grăbit. Nu mai era o copilă, dar s-a grăbit să spună „da”. Îi era teamă de singurătate, de profeţia unui neam matriarhizat în care femeia îşi găseşte sensul doar în vârful...

Ți-a trebuit? Descurcă-te!

De pe când doar visai la ce facultate mișto o să intri, la cât de grozavă o să fii, la ce viață studențească bogată vei avea și la cât de cunoscută vei ajunge în...

„Nu-i așa, mami?”

Dintre toate întrebările, dacă ar fi s-o aleg pe cea care îmi luminează responsabilitatea până la detaliul ultimei fibre, atunci, cu siguranţă aş alege-o pe aceea prin care copiii mei îmi cer confirmarea. Întrebarea...

S-a lansat cartea!

E aici! A apărut! O carte în care apar copii, părinţi şi întâmplări care mai de care mai amuzante, inedite şi năzdrăvane, povestite cu umor şi autoironie. O carte care-ţi şopteşte, printre rânduri, că eşti...
armonie acvatica imagini din spania 1

Imagini din Spania (2001) – 1

In ciuda faptului ca este vara si ca toata suflarea autohtona a Madridului se balaceste acum in Mediterana sau in Pacific, eu am hotarat eroic sa descopar maiestuasa metropola, cot la cot cu miile...

Viciosul cerc al iubirilor și al trădărilor

Rămase câteva minute cu ochii larg deschişi, apoi începu să clipească şi privirea îşi regăsi coerenţa. - Sunt, bine, ce ţipi la mine? Mă gândeam cum ar fi fost să fiu eu soţia lui Radu....